Ce este Terapia Cognitiv-Comportamentală?
Cu siguranță cu toții am trecut la un moment dat prin diferite situații care ne-au generat gânduri negative atât de puternice încât ne-au afectat din punct de vedere emoțional sau fizic. Aceasta se datorează faptului că noi oamenii suntem înclinați înspre a acorda semnificații evenimentelor care se întâmplă în jurul nostru. De cele mai multe ori însă, aceste semnificații pot să nu fie precise sau în concordanță cu realitatea. De aceea, modul în care interpretăm un eveniment și însemnătatea pe care i-o oferim poate să ne genereze mai multă suferință și să aibă un impact emoțional mai puternic decât evenimentul în sine.
Imaginați-vă cum ar fi dacă în astfel de momente cu impact emoțional puternic, ați putea să vă ‘detașați’ de propriile gânduri, să le observați și să încercați să înțelegeți de unde provin acestea ca mai apoi să puteți să identificați momentele în care acestea dau naștere unui comportament autodistructiv și dezadaptativ.
Noi vă propunem terapia cognitiv-comportamentală (CBT – en. cognitive-behavioural therapy) ca metodă de psihoterapie care vă poate ajuta să învățați cum să controlați aceste gânduri negative, astfel încât să depășiți mai ușor momentele de tristețe și să vă reglați nivelul de anxietate.
Ce este terapia cognitiv-comportamentală?
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai răspândite metode de psihoterapie din lume [1]. Așa cum numele său o indică, aceasta îmbină două ramuri diferite ale psihoterapiei: terapia cognitivă și terapia comportamentală.
Aplicând metode din ambele practici precum condiționarea, terapia prin expunere, tehnici de relaxare sau tehnici de îmbunătățire a abilităților sociale, pentru a numi doar câteva, scopul CBT este acela de a-i ajuta pe pacienți să învețe cum să identifice și să schimbe gândurile distructive care au o influență negativă asupra comportamentului și emoțiilor lor [1][2].
Conceptul de la baza acestui tip de psihoterapie este că gândurile, emoțiile și comportamentele noastre sunt interconectate și orice gând negativ ne poate afecta puternic modul de comportament și poate da naștere la stări de anxietate, depresie, panică, etc [3][4]. Așadar, primul pas este acela de a-l învăța pe pacient să identifice gândurile negative și să le evalueze pentru a decide dacă acestea sunt raționale și reflectă realitatea sau dacă sunt nerealiste. Pasul doi este de a-l echipa pe pacient cu uneltele necesare care să-l ajute să-și modifice gândirea și implicit comportamentul și modul de acționare [5]. În general, CBT este concepută ca o metodă de terapie de scurtă durată în care pacientul joacă un rol activ, el devenind responsabil de implementarea noilor obiceiuri învățate pe parcursul terapiei.
Ce tipuri de probleme pot fi abordate cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale?
Terapia cognitiv-comportamentala poate fi aplicată pentru soluționarea unui spectru larg de probleme precum [2]:
- Depresie
- Anxietate
- Abuz de substanțe
- Schizofrenie și alte tulburări psihotice
- Tulburări de alimentație
- Insomnie
- Tulburări de personalitate
- Furie și agresivitate
- Stres
- Dureri cronice
- Atacuri de panică
- Fobii
- Stimă de sine scăzută
- Tulburarea de stres post-traumatic (en. PTSD)
- Comportament obsesiv-compulsiv
- Tulburări sexuale
De asemenea, terapia cognitiv comportamentală este un instrument util și în gestionarea provocărilor emoționale ca și:
- Rezolvarea conflictelor relaționale și dezvoltarea de modalități mai bune de comunicare
- Gestionarea durerii sau a pierderii persoanelor apropiate
- Depășirea traumelor emoționale rezultate din abuz sau violență
- Gestionarea emoțiilor legate de probleme medicale și boală
Care sunt beneficiile terapiei cognitiv-comportamentale?
Scopul terapiei cognitiv-comportamentale este acela de a-i ajuta pe oameni să-și schimbe perspectiva cu privire la evenimentele din jurul lor. Ei învață că deși nu pot controla fiecare aspect al lumii în care se află, pot totuși să controleze modul în care percep, interpretează și răspund la aceste evenimente.
Printre principalele beneficii recunoscute ale Terapiei Cognitiv-Comportamentale putem enumera:
- Angajarea în tipare de gândire raționale prin conștientizarea gândurilor iraționale/nerealiste care afectează emoțiile și starea de spirit [2]
- Este eficientă în diferite formate – față în față, online sau terapie de grup
- Poate fi finalizată într-o perioadă de timp relativ scurtă în comparație cu alte forme de psihoterapie
- Oferă soluții practice care pot fi folosite în viața de zi cu zi chiar și după ce terapia s-a încheiat
Cât de eficientă este această formă de terapie?
CBT este una dintre cele mai bine studiate forme de psihoterapie cu un număr mare de studii clinice care atestă eficiența sa în tratamentul unui spectru vast de probleme. De exemplu, CBT este recunoscut în literatură că fiind cea mai importantă formă de terapie în tratamentul tulburărilor de alimentație [6]. De asemenea, eficiența sa a fost demonstrată și în tratarea insomniei, anxietății și depresiei precum și a abuzului de substanțe [7][8][9].
Așadar, dacă îți dorești să faci schimbări în comportament sau să înveți cum să-ți înțelegi mai bine emoțiile și cum să le gestionezi atunci terapia cognitiv-comportamentală poate fi soluția corectă pentru tine. Te invităm să îți programezi o sesiune cu unul dintre psihoterapeuții din cadrul clinicii noastre pentru a afla mai multe.
Referințe:
1. Thoma N, Pilecki B, McKay D. Contemporary Cognitive Behavior Therapy: A Review of Theory, History, and Evidence. Psychodyn Psychiatry.
2. Hofmann SG, Asnaani A, Vonk IJ, Sawyer AT, Fang A. The efficacy of cognitive behavioral therapy: A review of meta-analyses.
3. Rnic K, Dozois DJ, Martin RA. Cognitive distortions, humor styles, and depression.
4. Kaczkurkin AN, Foa EB. Cognitive-behavioral therapy for anxiety disorders: an update on the empirical evidence. Dialogues Clin Neurosci. 2015 Sep;17(3):337-46. doi: 10.31887/DCNS.2015.17.3/akaczkurkin. PMID: 26487814; PMCID: PMC4610618.
5. Vasile C. CBT and medication in depression (Review). Exp Ther Med. 2020 Oct;20(4):3513-3516. doi: 10.3892/etm.2020.9014. Epub 2020 Jul 14. PMID: 32904947; PMCID: PMC7464866.
6. Agras WS, Fitzsimmons-craft EE, Wilfley DE. Evolution of cognitive-behavioral therapy for eating disorders. Behav Res Ther. 2017;88:26-36. doi:10.1016/j.brat.2016.09.004
7. Trauer JM, Qian MY, Doyle JS, Rajaratnam SMW, Cunnington D. Cognitive behavioral therapy for chronic insomnia: A systematic review and meta-analysis. Ann Intern Med. 2015;163(3):191. doi:10.7326/M14-2841
8. Oud M, De winter L, Vermeulen-smit E, et al. Effectiveness of CBT for children and adolescents with depression: A systematic review and meta-regression analysis. Eur Psychiatry. 2019;57:33-45. doi:10.1016/j.eurpsy.2018.12.008
9. National Institute on Drug Abuse (NIDA). Cognitive-behavioral therapy (alcohol, marijuana, cocaine, methamphetamine, nicotine).
Articole similare:
Testul M-PACI – Evaluarea Psihologică pentru Preadolescenți
Află ce este testul M-PACI (Inventarul Clinic Millon pentru Preadolescenți), cum identifică anxietatea, depresia și problemele comportamentale la copiii între 9–12 ani și când este recomandat.
Preadolescenții nu sunt „copii mari” și nici „adolescenți mici”. Ei traversează o fază unică de dezvoltare caracterizată prin schimbări intense – fizice, cognitive, emoționale și sociale – care se produc simultan și în ritm rapid. Pentru unii copii, această perioadă trece relativ lin.
Mituri despre iubire (care ne pun bețe în roate)
Iubirea este necesară pentru o relație de cuplu, dar nu și suficientă. O relație de cuplu presupune adaptarea unul la celălalt, negocieri, efort. Poate primele luni de îndrăgostire ne promit marea cu sarea și deja vedem o compatibilitate perfectă, dar apoi apar micile detalii care ne ridică părul în cap: își lasă șosetele peste tot, este obsedată cu ordinea, vrea sa fim mereu împreună etc. Fără efort conștient din partea partenerilor, iubirea poate rămâne neajutorată în fața diferențelor dintre ei.
Testul MACI – Evaluarea Psihologică pentru Adolescenți
Testul MACI (Millon Adolescent Clinical Inventory) este un chestionar psihologic standardizat pentru evaluarea adolescenților între 13-19 ani.
Testul CDI – Inventarul de Depresie pentru Copii
Testul CDI (Children’s Depression Inventory – Inventarul de Depresie pentru Copii) este un instrument psihologic standardizat, utilizat pe scară largă pentru evaluarea prezenței și severității simptomelor depresive la copii și adolescenți.
Testare PED-b București: Identifică Dificultățile de Învățare și Comportament la Copii
Testarea PED-b este o platformă structurată de evaluare clinică a dezvoltării care integrează mai multe instrumente psihometrice validate științific. Această platformă permite specialiștilor să obțină o imagine completă și detaliată a profilului psihologic al copilului sau adolescentului prin evaluarea mai multor domenii fundamentale ale funcționării psihice.
Testare DDE 2 la Copii (Dislexie si Disortografie)
Fiecare părinte își dorește ca drumul școlar al copilului său să fie presărat cu reușite și bucuria cunoașterii. Totuși, uneori, observăm că eforturile intense depuse la citit și scris nu se traduc în rezultatele așteptate. Temele durează ore în șir, cititul este sacadat și plin de greșeli, iar scrisul pare un labirint de litere inversate sau omise.