fbpx

Cum putem detecta timpuriu Tulburările de Spectru Autist

simple-2

Provocările detectării timpurii a TSA

Screening-ul pentru Tulburări de Spectru Autist (TSA) se recomandă la vârsta cuprinsă între 18 și 24 de luni, ca parte a supravegherii dezvoltării copilului, în timpul controalelor medicale regulate.[1]

Copiii cu TSA prezintă, în general, până la vârsta de 2 ani, o dezvoltare atipică la nivel cognitiv (gândire) și lingvistic (vorbire), social-comunicativ și /sau senzorial-motoriu. Cu toate acestea, deși au existat progrese semnificative în capacitatea de a detecta semnele timpurii ale TSA, evaluarea diagnosticului la copiii mai mici de 2 ani rămâne o provocare.

Simptomele unor copii cu TSA pot fi mai subtile la o vârstă fragedă, în special pentru cei cu limbaj și dezvoltare intelectuală mai avansată.[2,3] Întârzierea în dezvoltarea limbajului este adesea problema pe care părinții o semnalează mai întâi, deci pentru copiii fără întârzieri majore din acest punct de vedere, simptomele timpurii pot fi mai puțin evidente. De asemenea, unii copii cu simptome TSA pot prezenta stagnare, decelerare sau chiar pierderi în dezvoltarea sau funcționarea cognitivă și socială după vârsta de 2 ani.[2,3,4] 

Astfel, simptome ușoare și chiar absența simptomelor la vârsta de 18 luni nu „exclud” un diagnostic ulterior de TSA. Supravegherea continuă și urmărirea sunt esențiale, în special pentru copiii care sunt suspecți din cauza unor probleme timpurii, dar care nu primesc inițial un diagnostic de TSA.[5]

Rapoartele părinților, analizele videoclipurilor la domiciliu și, mai recent, studiile prospective ale sugarilor cu risc crescut de TSA au identificat numeroase steaguri roșii care disting copiii mici cu TSA de cei cu dezvoltare tipică sau alte întârzieri în dezvoltare.

 

„Steaguri roșii” pentru autism la copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 luni  

Limbaj

❂ Următoarele abilități de limbaj sunt absente, întârziate sau atipice:

  • înțelegerea și reproducerea limbajului (copilul nu înțelege/ nu repetă instrucțiuni simple sau cuvinte)
  • ton neobișnuit al vocii (inclusiv plânsul)
  • dezvoltarea gesturilor (nu face cereri arătând cu degetul către ceea ce își dorește) 

❂ Regresia sau pierderea abilităților de comunicare (inclusiv cuvinte)

  • Situațiile în care, cu ceva timp în urmă, copilul era capabil să spună cuvinte din 2-3 silabe asemănătoare sunt destul de frecvente iar absența acestora în prezent, de cele mai multe ori, îi debusolează pe părinți.

Comunicarea socială

❂ Umătorul semn de întrebare pe care și-l pun părinții, după ce au sesizat absența limbajului este în strânsă legătură cu aria socială sau empatia, enumerând absența următoarelor aspecte:

  • împărtășirea emoției 
  • zâmbet social sau reciproc
  • interes social și manifestarea bucuriei
  • reacționează atunci când este strigat pe nume

❂ Regresia sau pierderea conexiunii social-emoționale (desi la un moment dat copilul era sociabil și atent la ce se întâmplă în mediu, ulterior acesta a devenit absent și neinteresat). 

Joaca

❂ Abilitățile de joc funcțional sunt firești și ușor de imitat atunci când discutăm despre copiii tipici. Însă, în cazut copiilor cu TSA, lipsa interesului pentru jocuri sau jucării îngreunează apariția imitației, fiind absente:

  • imitarea acțiunilor
  • jocul funcțional și imaginativ

❂ Manipularea excesivă sau neobișnuită ori explorarea vizuală a jucăriilor:

  • Absența jocului funcțional este, adesea înlocuit de gesturi repetitive sau manevrarea neobișnuită a jucăriilor (ex: rotește roțile mașinilor sau elicea elicopterului)

❂ Acțiuni repetitive cu alte obiecte:

  • Deși copilul nu reacționează adecvat atunci când adultul îi cere să închidă ușa, în absența cerinței sau a adultului acesta găsește plăcere în a închide/deschide uși și sertare, acest aspect este întâlnit și în cazul întrerupătoarelor. 

 

Abilități vizuale, senzoriale sau motorii

❂ Urmărire vizuală atipică, fixare vizuală (de exemplu, pe lumini, frunze, umbre)

❂ Reacție insuficientă sau exagerată la sunete sau alte forme de stimulare senzorială (uneori pare să nu fie deranjat de zgomotele puternice iar alteori plânge și/sau își acoperă urechile.

❂ Abilități motorii fine și grosiere întârziate, control motor atipic (nu apucă obiecte mici cu degetele,  tonus muscular redus - incapacitatea de a prinde mingea, nu reușește să urce/coboare scările fără ajutor)


Cea mai critică problemă în atenuarea impactului negativ al incertitudinii este accesul în timp util la servicii de intervenție adecvate pentru copil și sprijin pentru părinți. Prin urmare, pe lângă informațiile necesare cu privire la diagnostic, părinților trebuie să li se ofere informații clare despre opțiunile de terapie gratuite și/sau cu plată, să fie îndrumați către intervențiile utile, beneficiile și consecințele acestora,  detalierea pașilor pe care îi au de urmat și, mai ales, sprijinul adecvat în acest demers care, la început, este debusolant. 

Articole similare