Importanța grupurilor de socializare pentru copii cu autism
Tulburările din spectrul autist pot reprezenta adevărate provocări, atât pentru cei mici, cât și pentru părinții lor. Cele mai comune caracteristici ale acestei afecțiuni sunt dificultățile privind comunicarea și interacțiunea socială, iar principala cauză o reprezintă dezvoltarea deficitară a sistemului nervos central. Totuși, copilașii care se confruntă cu astfel de provocări nu sunt cu nimic diferiți, ei doar învață, comunică și interacționează prin moduri diferite față de ceilalți copii. În acest sens, cercetările arată că intervențiile timpurii, prin servicii specializate, dedicate special copiilor cu tulburări din spectrul autist, contribuie semnificativ la îmbunătățirea dezvoltării acestora, atât pe plan personal, cât și social.[1,2]
Interacțiunea socială, comunicarea și integrarea în grupul de joacă se numără printre caracteristicile definitorii ale acestor tulburări, iar fără puțin ajutor din partea specialiștilor, astfel de dificultăți se pot transforma treptat în reale probleme, cu efecte mai pregnante înspre perioada adolescenței atunci când cerințele sociale depășesc abilitățile acestora.[3] Totuși, aceste situații pot fi prevenite, mai ales când părinții aleg să includă de timpuriu programe și intervenții adecvate pentru dezvoltarea armonioasă, în propriul ritm, a copiilor lor. Astfel că intervențiile privind dezvoltarea abilităților sociale prin activități de grup reprezintă cea mai utilizată abordare pentru încurajarea dezvoltării copiilor cu tulburări din spectrul autist. [4]
Copiii cu tulburări din spectrul autist care urmează de timpuriu programe dedicate, special concepute pentru nevoile lor de învățare, au șanse foarte mari să recupereze întârzierile în dezvoltare și să își formeze abilități și comportamente adecvate din punct de vedere social. Abordarea care s-a dovedit cea mai eficientă în facilitarea recuperării acestor copii este terapia comportamentală aplicată (ABA din engl. Applied Behavioral Analysis) în cadrul căreia sunt evaluate comportamentele dezadaptative și disfuncționale ale copilului și pe baza cărora se croiesc planuri de intervenție personalizată. Astfel de terapii se îndepărtează de conceptele generaliste (engl. One size fits all) și promovează planurile educaționale personalizate prin care copilul beneficiază de activități special concepute pentru a satisface nevoile sale de dezvoltare. În plus, aceste intervenții țintesc toate ariile afectate de autism: comunicarea, reciprocitatea socio-emoțională, comportamentul repetitiv, cooperarea și integrarea în grupul de joacă. Prin urmare, cercetările au arătat că până la 49% dintre copiii incluși timpuriu în programe intensive de intervenție ajung să fie independenți și să progreseze astfel încât tulburările să devină puțin sesizabile, lucru ce face posibilă o bună interacțiune cu ceilalți copii.[5]
Un alt element esențial pentru dezvoltarea copiilor cu tulburări din spectrul autist îl constituie activitățile distractive și învățarea prin joacă. Chiar dacă acești copii prezintă deseori o reticență în ceea ce privește astfel de activități, jocul este esențial pentru facilitarea unei dezvoltări cât mai armonioase și ar trebui să facă parte din rutina lor zilnică. În acest sens, majoritatea studiilor privind predarea abilităților de joc în cadrul programelor dedicate copiilor cu deficiențe de dezvoltare, susțin că aceștia și-au îmbunătățit semnificativ abilitățile sociale, având totodată și efecte pozitive asupra capacității lor de comunicare și cooperare, scăzând rata comportamentelor inadecvate din punct de vedere social.[6]
Grupurile sociale pentru copiii cu deficiențe privind dezvoltarea includ și componente care susțin activitatea fizică (jocul, dansul etc.), aceasta fiind un factor important pentru sănătatea fizică și mintală a oricărui copil, iar beneficiile aduse dezvoltării comportamentale în cazul copiilor cu deficiențe de dezvoltare sunt unanim confirmate de către comunitatea științifică.[7] Astfel, s-a constatat că participarea activă a copiilor cu autism în cadrul unor astfel de activități sportive, în special de grup, le facilitează deprinderea abilităților interpersonale într-un mod distractiv și contribuie semnificativ la bunăstarea lor psihică și psihosocială.[8,9] Coroborarea tuturor acestor activități a fost asociată cu o creștere semnificativă a stimei de sine, a comportamentului prosocial și a nivelului de fericire în cadrul acestor copii. Nu în ultimul rând, activitățile sportive au fost corelate cu o creștere a autodeterminării și capacităților cognitive.[10]
Un alt element dovedit științific ca fiind benefic în dezvoltarea copiilor cu tulburări din spectrul autist este muzica, iar centrele de specialitate includ deseori în programele pe care le dezvoltă pentru acești copii și elemente de compoziție muzicală. Spre exemplu dansul, o activitate fizică pe ritm muzical, aduce contribuții semnificative dezvoltării acestor copii, mai ales în ceea ce privește reciprocitatea socială, creativitatea și bunăstarea psiho-emoțională.[11,12]
Concluzionând, grupurile de socializare reprezintă o foarte bună practică de luat în considerare pentru părinții copiilor cu tulburări din spectrul autist, mai ales atunci când este posibilă integrarea copiilor în cadrul unor programe dedicate acestor deficiențe de dezvoltare, facilitate de către specialiști în domeniu. Întrucât deficiențele privind interacțiunea socială și comunicarea reprezintă caracteristicile definitorii ale acestor tulburări, este imperativ ca acești copii să aibă acces, cu frecvență, la sesiuni și activități de grup. Aceste intervenții specializate, oferă copiilor posibilitatea de a se dezvolta constant și în propriul lor ritm, facilitându-le astfel progresul către o dezvoltare comparabilă cu cerințele sociale aferente vârstei lor.[13] În definitiv, acești copii sunt ca oricare alții, însă necesită un altfel de limbaj de învățare și puțin mai mult ajutor. Primul pas pentru ei îl fac părinții și cu cât acest pas se face mai devreme, prin accesarea grupurilor sociale și programelor dedicate, cu atât copilașii se vor dezvolta mai armonios și vor avea mai multe șansă să ducă o viață independentă și fericită.
Referințe bibliografice:
1. McMahon CM, Vismara LA, Solomon M. Measuring changes in social behavior during a social skills intervention for higher-functioning children and adolescents with autism spectrum disorder. Journal of Autism and Developmental Disorders. 2013; 43 (8): 1843–1856.
2. McPartland J, Volkmar FR. Autism and related disorders. Handbook of Clinical Neurology. 2012;106:407–18.
3. Picci G, Scherf KS. A two-hit model of autism: Adolescence as the second hit. Clinical Psychological Science: A Journal of the Association for Psychological Science. 2015; 3 (3): 349–71.
4. Gates JA, Kang E, Lerner MD. Efficacy of group social skills interventions for youth with autism spectrum disorder: A systematic review and meta-analysis. Clinical Psychology Review. 2017; 52: 164–181.
5. Zhao M, Chen S. The Effects of Structured Physical Activity Program on Social Interaction and Communication for Children with Autism. BioMed Research International. 2018; 2018: 1825046.
6. Jung S, Sainato DM. Teaching play skills to young children with autism. Journal of Intellectual & Developmental Disability. 2013; 38 (1): 74–90.
7. K. H. Pitetti, A. D. Rendoff, T. Grover, and M. W. Beets, “The efficacy of a 9-month treadmill walking program on the exercise capacity and weight reduction for adolescents with severe autism,” Journal of Autism and Developmental Disorders. vol. 37, 2007; 6: 997–1006.
8. S. M. Srinivasan, L. S. Pescatello, and A. N. Bhat, “Current perspectives on physical activity and exercise recommendations for children and adolescents with autism spectrum disorders,” Physical Therapy in Sport. 2014, 94 (6): 875–89.
9. J. D. McPhail, “The therapeutic benefits of physical activity,” American Athletic Medical Association Journal. 2006, 19 (1): 9–10.
10. G. Reid and J. O’Connor, “The autistic spectrum disorders: activity selection, assessment, and program organization,” Palaestra. 2003, 19: 20–7.
11. Sharda M, Silani G, Specht K, Tillmann J, Nater U, Gold C. Music therapy for children with autism: investigating social behaviour through music. The Lancet Child & Adolescent Health. 2019; 3 (11): 759–61.
12. LaGasse AB, Manning RCB, Crasta JE, Gavin WJ, Davies PL. Assessing the Impact of Music Therapy on Sensory Gating and Attention in Children With Autism: A Pilot and Feasibility Study. Journal of Music Therapy. 2019; 56 (3): 287-314.
13. Williams White S, Keonig K, Scahill L. Social skills development in children with autism spectrum disorders: a review of the intervention research. Journal of Autism and Developmental Disorders. 2007; 37 (10): 1858-68.
Articole similare:
Testul de inteligență Wechsler pentru copii (Testul WISC)
Ți-ai dorit vreodată să înțelegi mai bine care sunt punctele forte ale copilului tău, care este stilul său de învățare și care sunt situațiile în care copilul tău are nevoie de ajutor sau de stimulare?
Tulburarea obsesiv-compulsivă
Toate articolele Tulburarea obsesiv-compulsivă Când apare și cum se caracterizează? Această tulburare apare de obicei în perioada copilăriei, între 7 și 12 ani, fiind mai
Evaluare ADHD la copii. Tot ce trebuie să știți
Toate articolele Evaluarea Psihologică la Copiii cu ADHD: Tot ce trebuie să știi Evaluarea ADHD-ului la copii este un proces complex, ce necesită colaborarea dintre
Atacul de panică în cazul copiilor
Toate articolele Atacul de panică în cazul copiilor Vorbind despre populația pediatrică, atacurile de panică sunt diagnosticul cel mai puțin recunoscut. Deși studiile arată că
Tulburările de anxietate la copii și adolescenți
Toate articolele Tulburările de anxietate la copii și adolescenți Informații generale despre anxietatea la copii Prea puțin conștientizate chiar și în prezent, tulburările de anxietate
Evaluarea ADHD la copii: Ce trebuie să știți?
Prima ședință de evaluare pentru ADHD la copii este un pas esențial pentru înțelegerea nevoilor și comportamentului copilului.