Ce trebuie să știi despre ADHD la Adulți?
ADHD la adulți
Interviu între Georgiana Ionescu, Psiholog clinician în cadrul clinicii Mind Garden și Dr. Radu Dragomir, medic specialist psihiatru la Clinica Mind Garden.
În cadrul discuției despre prevalența ADHD, Dr. Radu Dragomir explică faptul că, în general, persoanele care suferă de această tulburare se încadrează într-un procent de 3 până la 5% din populație. Această statistică reflectă rata de incidență a ADHD-ului în rândul copiilor și adolescenților, însă la adulți procentul este ușor mai mic. „Sunt niște rate un pic mai mici de incidență la persoanele adulte, pentru că în cazul unor pacienți simptomatologia ajunge cumva să se estompeze odată cu vârsta adultă.”
Cum sunt clasificate gradele de afectare în cazul ADHD?
Când vorbim despre ADHD, acesta este împărțit în trei nivele principale de afectare: ușor, moderat și sever. „Este un nivel ușor, în care, în urma evaluării, sunt doar numărul minim de simptome pentru a putea să se spună diagnosticul.” Pe de altă parte, „există un nivel sever, în care fie gradul de funcționare a persoanei respective este foarte afectat”, fie simptomele sunt numeroase și foarte intense. Între aceste două extreme, „există un grad moderat care practic este undeva la mijloc,” având simptome mai vizibile decât la nivelul ușor, dar fără a afecta funcționarea la fel de grav ca în cazul ADHD-ului sever.
„În funcție de aceasta există și strategii terapeutice,” astfel încât, pentru ADHD-ul ușor, psihoterapia poate fi suficientă, în timp ce „pentru gradele moderate și severe merge mai bine combinația de psihoterapie și de terapie medicamentoasă.”
De asemenea, ADHD-ul poate avea mai multe forme: „Vorbim aici despre o formă mixtă de ADHD sau vorbim despre o formă predominant cu deficit de atenție sau predominant cu hiperactivitate, impulsivitate.” În cazurile de ADHD ușor, simptomele „nu implică o afectare funcțională foarte crescută”, ceea ce înseamnă că „omul totuși merge la serviciu, reușește cât de cât să-și facă treaba, deși poate nu reușește să se concentreze atât de bine, să organizeze atât de bine, sau poate că este un pic mai impulsiv în discuțiile cu ceilalți și enervează pe ceilalți pentru că întrerupe sau răspunde la întrebări înainte ca acestea să fie adresate.”
În cazul unui grad sever, „lucrurile sunt destul de evidente și pe lângă semnalele pe care le are pacientul de la el însuși, sunt și semnalele pe care le are din partea celorlalți.” Aceste semnale devin mult mai vizibile și interferează puternic cu viața de zi cu zi a pacientului.
Este indicat ca pacientul să se autodiagnosticheze?
Deși există numeroase teste online la care pacienții pot apela pentru a evalua simptomele, autodiagnosticarea nu este o soluție recomandată. „Ar putea fi confundat cu altceva acest diagnostic, pentru că știu că există o multitudine de teste online pe care pacienții le pot aplica. Este foarte bine că există totuși această deschidere a persoanelor legată de sănătatea mintală și dorința de a cunoaște cât mai multe lucruri,”. Cu toate acestea, diagnosticul de ADHD trebuie stabilit de un medic psihiatru, printr-o evaluare complexă și riguroasă.
„Simptomele ADHD sunt nespecifice și pot apărea și în alte afecțiuni, cum ar fi depresia, tulburarea afectivă bipolară, tulburările de anxietate sau chiar tulburările de personalitate. Din acest motiv, este esențial ca fiecare caz să fie discutat și evaluat de un specialist,” explică medicul. Recomandarea este ca pacienții să evite autodiagnosticarea și, dacă suspectează că ar putea avea ADHD, să se adreseze unui specialist pentru o evaluare completă. În multe cazuri, medicul va recomanda psihoterapia ca parte a tratamentului.
Cum ajung pacienții la medicul psihiatru?
Pacienții ajung la medicul psihiatru în diferite moduri, dar de obicei aceștia conștientizează că au anumite dificultăți legate de atenție, impulsivitate sau hiperactivitate. În era digitală, mulți pacienți se informează din surse online sau de pe rețelele sociale, unde găsesc o mulțime de materiale referitoare la ADHD. „Oamenii cam știu deja ce simptome au, iar unii chiar suspectează că au ADHD încă din copilărie sau adolescență,” explică Dr. Dragomir. Astfel, multe persoane vin cu dorința de a discuta cu un specialist pentru a obține o evaluare detaliată și a clarifica dacă suferă de ADHD sau de altă tulburare de natură psihiatrică.
Pacienții pot fi direcționați spre un medic psihiatru și de către prieteni sau rude care observă anumite comportamente neobișnuite, cum ar fi dificultăți în a menține concentrarea pe sarcini, procrastinarea excesivă sau reacții impulsive în interacțiunile sociale.
Ce se întâmplă în prima ședință?
Prima ședință cu medicul psihiatru are ca obiectiv principal o discuție generală despre simptomele care l-au adus pe pacient în cabinet. „De cele mai multe ori este vorba despre deficitul de atenție care se poate manifesta în foarte multe arii din viața lui. De exemplu, poate spune că uită cu o frecvență mai mare anumite lucruri sau că procrastinează foarte mult. Sau că există o problemă legată de hiperactivitate sau de impulsivitate care e mai frecventă la aduți, că întrerupe alte persoane atunci când vorbesc sau că nu reușește să-și aștepte rândul într-o coadă sau în momentul în care trebuie să stea să aștepte să preia cuvântul într-o anumită discuție. Totodată discutăm despre el la modul general. Putem să mai vorbim despre niște lucruri care poate că mai apar în viața lui legate de starea sufletească. Dacă este mai trist, dacă este mai abătut, dacă are o anxietate mai crescută, dacă sunt alte probleme, cum spuneam mai devreme, care ar putea să semene cu cele de ADHD, doar că simptomele fiind destul de nespecifice, atunci ele pot apăra și în alte comorbidități.”
Dr. Radu Dragomir subliniază că această discuție are și rolul de a face un diagnostic diferențial, pentru a exclude alte posibile afecțiuni care pot avea simptome similare cu ADHD-ul. „Este important să fim atenți și să verificăm dacă nu există alte probleme medicale sau psihiatrice care ar putea explica simptomele prezentate, cum ar fi tulburările afective, tulburările de anxietate sau chiar anumite tulburări de personalitate”.
În plus, medicul poate oferi un test de screening validat internațional, care ajută la evaluarea prezenței simptomelor specifice ADHD-ului. „ … pacientului se va oferi o scală de evaluare a simptomelor pe ultimele șase luni, în care vom vedea dacă lucrurile pe care le-am discutat noi sunt cumva regăsite și pe scala respectivă.” Acest test este doar o primă etapă și, dacă se observă că pacientul prezintă simptome semnificative, se poate continua cu o evaluare psihologică mai detaliată.
Cum se stabilește diagnosticul de ADHD? Este posibil ca un adult să dezvolte ADHD la vârstă matură?
Diagnosticul de ADHD nu se poate pune după o singură ședință cu medicul psihiatru. Dr. Radu Dragomir explică faptul că este nevoie de o evaluare psihologică detaliată, realizată de un psiholog clinician, pentru a exclude alte posibile cauze ale simptomelor. „Este necesar evaluarea aceasta psihologică, pentru că noi trebuie să facem la adulți diagnosticul diferențial cu niște tulburări legate de personalitate sau cu niște alte tulburări din sfera psihiatrică”.
În plus, este important să se stabilească dacă simptomele au fost prezente încă din copilărie, deoarece ADHD-ul este considerat o tulburare de neurodezvoltare. „La vârsta adultă nu există în momentul de față ideea că ar putea să apară un ADHD din prima. De obicei, când simptomatologia aceasta specifică ADHD-ului – deficit de atenție, hiperactivitate, impulsivitate, căci aceasta este triada – apare doar la vârsta adultă, de cele mai multe ori vorbim despre alte tulburări de natură psihiatrică, neurologică sau medicală”. Acest aspect este esențial, deoarece trebuie să căutăm cu atenție motivele care au determinat apariția acestor simptome la adult.
„Sunt niște rate un pic mai mici de incidență la persoanele adulte, pentru că în cazul unor pacienți simptomatologia ajunge cumva să se estompeze odată cu vârsta adultă,” adaugă medicul. Astfel, dacă simptomele de ADHD apar doar la vârsta adultă, este mai probabil să fie vorba despre o altă tulburare psihiatrică, mai degrabă decât despre ADHD.
Ce teste sunt folosite pentru diagnosticarea ADHD?
Pentru a obține un diagnostic corect de ADHD, psihologul clinician aplică teste standardizate și validate la nivel internațional. „sunt teste care sunt date la nivelul întregii Uniunii Europene și nu numai. Încercăm să găsim cea mai bună variantă pentru a putea să excludem pe cât posibil alte cauze care ar putea să explice simptomele ce par a fi de ADHD sau poate chiar sunt de ADHD”. Aceste teste sunt menite să excludă alte posibile cauze ale simptomelor și să confirme prezența simptomelor ADHD în diverse aspecte ale vieții pacientului.
„Uneori pot exista anumite inadvertențe între evaluarea clinică și rezultatul testelor psihologice. Și atunci, cu acordul pacientului, se poate încerca să se ia legătura cu un membru al familiei pentru a se discuta cu el, în special despre perioada copilăriei, pentru a vedea dacă simptomele de ADHD au fost prezente și la acel moment”.
De obicei, testele de evaluare a ADHD-ului sunt aplicate într-un mod care să permită identificarea nu doar a simptomelor, ci și a impactului acestora asupra vieții de zi cu zi. Aceste teste sunt scorate, interpretate, iar rezultatele sunt folosite pentru a stabili un raport de evaluare psihologică.
„Întotdeauna recomandarea este să colaboreze cu doi specialiști. Tratamentul vine mână-n mână cu psihoterapia.”
Ce urmează după evaluarea psihologică?
După ce evaluarea psihologică a fost finalizată, medicul psihiatru și pacientul se întâlnesc din nou pentru a discuta rezultatele și pentru a stabili planul de tratament. „Următorul pas este că noi vom invita pacientul pentru o ultimă întâlnire în cabinetul psihiatrului pentru a putea să discutăm rezultatele testelor respective și rezultatul evaluării clinice și în funcție de rezultate să găsim cea mai bună strategie terapeutică pentru el sau în cazul în care lucrurile nu sunt concludente să mergem mai departe cu investigațiile.”. Dacă simptomele sunt suficient de severe și se confirmă diagnosticul de ADHD, se va propune un plan de tratament care poate include terapie medicamentoasă, psihoterapie sau o combinație între cele două
În cazul în care medicamentele sunt o opțiune, poate fi necesară și o evaluare cardiologică, deoarece unele tratamente pentru ADHD pot avea efecte secundare asupra sistemului cardiovascular. „Această evaluare preventivă este importantă pentru a evita riscurile asociate administrării medicamentelor pentru ADHD”.
Ce activități sunt recomandate pentru pacienții cu ADHD?
Pentru pacienții care nu doresc să urmeze un tratament medicamentos, Dr. Dragomir recomandă psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală. „Prin intermediul psihoterapiei se încearcă stabilirea unor obiective clare, în așa fel încât componentele acestea de dezorganizare, de uitat anumitor obiecte sau anumitor lucruri să poată fi mai ușor gestionate” . În plus, pacienții pot folosi aplicații sau tehnici specifice pentru a-și structura activitățile zilnice, însă este mult mai eficient când acest proces este ghidat de un specialist.
Psihoterapia oferă și un cadru de suport și feedback continuu, astfel încât pacienții să își monitorizeze progresul și să primească ajutor atunci când întâmpină dificultăți. Se recomandă utilizarea unor strategii practice, cum ar fi implementarea unor liste de sarcini, utilizarea aplicațiilor pentru organizarea timpului sau stabilirea unor rutine zilnice clare, care să ajute la reducerea dezorganizării și a procrastinării frecvente.
Articole similare:
De ce să citesc „Măștile depresiei”?
Deși se găsesc multe informații despre simptomele depresiei, am vrut să evidențiem acele lucruri nu atât de cunoscute în rândul publicului larg.
Măștile Depresiei
Depresia, candidat veritabil la „boala secolului”, are câteva semnalmente care o fac ușor de recunoscut în această eră a informației: tristețe persistentă (cu accent pe persistent), acuze fizice (dureri de cap, de stomac, oboseală, slăbiciune, dificultăți în ceea ce privește somnul și apetitul), scăderea interesului, pesimism etc. Totuși, depresiei îi place și să se deghizeze. Și, uneori, are câte un costum diferit în funcție de vârstă.
Testul de inteligență Wechsler pentru copii (Testul WISC)
Ți-ai dorit vreodată să înțelegi mai bine care sunt punctele forte ale copilului tău, care este stilul său de învățare și care sunt situațiile în care copilul tău are nevoie de ajutor sau de stimulare?
Tulburarea obsesiv-compulsivă
Toate articolele Tulburarea obsesiv-compulsivă Când apare și cum se caracterizează? Această tulburare apare de obicei în perioada copilăriei, între 7 și 12 ani, fiind mai
Evaluare ADHD la copii. Tot ce trebuie să știți
Toate articolele Evaluarea Psihologică la Copiii cu ADHD: Tot ce trebuie să știi Evaluarea ADHD-ului la copii este un proces complex, ce necesită colaborarea dintre
Atacul de panică în cazul copiilor
Toate articolele Atacul de panică în cazul copiilor Vorbind despre populația pediatrică, atacurile de panică sunt diagnosticul cel mai puțin recunoscut. Deși studiile arată că
Programează o consultație la Clinica Mind Garden și începe drumul spre o viață mai echilibrată și mai fericită.
