Atacul de panică în cazul copiilor
Vorbind despre populația pediatrică, atacurile de panică sunt diagnosticul cel mai puțin recunoscut. Deși studiile arată că tulburarea de atac de panică este prezentă la aproximativ 1 din 63 de persoane, nu toate ajung să fie diagnosticate și să primească tratamentul corespunzător. În cazul copiilor cu atacuri de panică, întâmpinăm și mai multe dificultăți. Pe de o parte, adulții nu recunosc sau nu acordă importanță acestor manifestări, iar medicii deseori încearcă să caute o cauză somatică a simptomelor, explorând mai întâi sfera cardiologică, neurologică sau gastroenterologică, înainte de a trimite copilul la un consult de psihiatrie pediatrică.
De altfel, în situațiile în care atacul de panică este corect diagnosticat, prognosticul este foarte bun, iar șansele de a trata această tulburare sunt de 70-90%. Prognosticul este cu atât mai favorabil cu cât problema este identificată mai devreme; în caz contrar, aceasta poate persista și se poate manifesta de-a lungul vieții adulte.
Cum se manifestă un atac de panică?
Descris drept o experiență copleșitoare, atacul de panică include multiple simptome fizice greu de suportat, precum: senzația de lipsă de aer, respirație grea, palpitații, ritm cardiac crescut, dureri în piept, amețeli, teama extremă de a pierde controlul sau frica iminentă de moarte. Pentru diagnosticarea unui atac de panică, este necesară prezența a doar patru astfel de simptome. Aceste manifestări apar brusc, iar intensitatea simptomelor crește alarmant în doar câteva minute, după care persoana dezvoltă o teamă de repetare a acestor manifestări.
Cum recunoaștem un atac de panică la copii?
Copiii vor descrie mai degrabă acuzele somatice, descriu că le bate inima repede, că îi doare burta sau stomacul, că au dureri în piept sau că au senzație de greață. Spre vârsta adolescenței pot exprima și teama, sentimentul de nesiguranță, frica de a pierde controlul. Adulții pot observa faptul că cei mici devin înspăimântați, și este necesar să acorde atenție la metoda de abordare, deoarece adolescenții și copiii se pot simți rușinați de simptomele pe care le au și vor încerca să le ascundă. Se poate observa cum cei mici evită anumite situații pe care le percep cu potențial de a declanșa un atac de panică, caută mereu confortul de a fi alături de o persoană de încredere.
Cum acționăm pentru a ajuta copiii și adolescenții în cazul unui atac de panică?
- Rămâneți alături de ei pe durata atacului de panică. De regulă, acesta trece în aproximativ 15 minute.
- Rămâneți calm și asigurați copilul că sunteți acolo pentru el. Evitați promisiunile nerealiste; este suficient să îi spuneți că sunteți alături de el și că episodul va trece.
- Folosiți propoziții simple, evitați să puneți întrebări sau să cereți explicații în acel moment.
- Daca nu este copilul dumneavostră sau nu vă cunoaște de dinainte, nu îl atingeți, nu îl îmbrățișați deoarece este posibil să nu perceapă apropierea fizică drept securizantă.
- Dacă copilul dorește să exprime emoțiile, ascultați-l și discutați ulterior despre ce ar fi putut declanșa atacul de panică, validând toate trăirile dificile pe care le-a experimentat.
Pentru a afla mai multe despre atacul de panică și alte manifestări din sfera tulburărilor de anxietate, ne găsiți la Clinica Mind Garden.
Articole similare:
Testul ADOS-2 – Observația Diagnostică pentru Autism (copii)
ADOS-2 (Autism Diagnostic Observation Schedule, Second Edition) este evaluarea clinică standardizată, bazată pe interacțiune directă și joc structurat, utilizată internațional pentru identificarea comportamentelor tipice din spectrul autist.
Lenea la Adulți – Despre “lenevia cronică” și alte povești pentru adulți
Când vorbim despre „lene” la adulți, de multe ori ne grăbim să o judecăm ca pe o lipsă de voință sau ambiție. Însă, la fel ca în copilărie, și în viața de adult, lipsa de chef, amânarea sau oboseala pot fi semne ale unor dificultăți mai profunde: epuizare, depresie, anxietate, perfecționism sau chiar nevoia de o pauză reală.
Lenea la copii – Ce ascunde de fapt ‘lenevia’ și când e cazul să cerem ajutor
Ați auzit vreodată replica “Copilul meu e deștept, dar e leneș”? Ce e cu lenea aceasta și ce caută pe capul nostru?
Cred că avantajul lenei este că, printr-un singur cuvânt, putem să etichetăm o varietate de situații.
Testul Denver II – Evaluare dezvoltare copii 0-6 ani
Testul Denver II (Denver Developmental Screening Test II) este un instrument standardizat de screening al dezvoltării copilului, utilizat la nivel internațional pentru a evalua progresul în principalele arii de dezvoltare: motorie, limbaj, socială și adaptativă.
Ai anxietate? Ce bine! Asta e o dovadă că nu ești psihopat
Rușinea, vinovăția, empatia, regretul sunt, la bază, aspecte care contribuie la supraviețuirea noastră și la adaptarea noastră la grupuri sociale, fără de care omul, ca specie, nu ar fi ajuns atât de departe. Să vedem deci, ce rol au unele dintre aceste emoții condamnate, pe nedrept zic eu, ca fiind negative.
Testul Conners-3: Evaluare ADHD copii – ce este, cum se face și ce simptome arată
Testul Conners-3 este un instrument foarte util în diagnosticul ADHD copii, dar nu este singurul. Ajută la identificarea simptomelor psihologice, comportamentale și emoționale, oferă o bază obiectivă pentru intervenții și monitorizare.
Programează o consultație la Clinica Mind Garden și începe drumul spre o viață mai echilibrată și mai fericită.