Tulburarea de Spectru Autist și Terapia ABA
Studiile recente sugerează că autismul afectează aproximativ unu la sută dintre europeni, care reprezintă peste cinci milioane de persoane în UE.[1]
În Statele Unite ale Americii, estimările privind rata de prevalență pentru TSA au crescut constant in ultimii ani, ultima estimare fiind de 1 din 54 de copii.[2]
În România, cele mai mari îngrijorări ale părinților legate de viitorul copilului lor cu TSA sunt că acesta nu va putea să se îngrijească singur când va fi mare (58%), că nu va putea să se întrețină singur (54%), că părintele nu va avea putere să-l ajute (37%) și că nu va avea cine altcineva să-l ajute (30%).[3]
Scopul terapiei pentru copii cu TSA este de a aduce o îmbunătățire a calității vieții prin dezvoltarea abilităților care pot elimina barierele din calea învățării și care facilitează independența copilului.
Părinții copiilor diagnosticați cu Tulburare de Spectru Autist (TSA) se confruntă cu o gamă uluitoare de „tratamente” pentru autism. Cu toate acestea, cercetările internaționale indică în mod constant importanța utilizării practicilor bazate pe dovezi pentru educarea părinților și a copiilor.
Cele mai bune practici pentru copiii cu vârstă preșcolară cu TSA pun accentul pe îmbunătățirea abilităților lingvistice, cognitive și adaptative utilizând tehnici de Analiza Aplicată a Comportamentului (ABA).[4] De fapt, există o relație foarte semnificativă statistic între terapie bazată pe ABA și rezultate optime.[5–6]
Ce este ABA?
Analiza comportamentului este știința comportamentului, cu o istorie care se întinde de la începutul secolului al XX-lea. Până în prezent, oamenii de știință au efectuat mii de studii pentru a identifica legile comportamentului – modalitățile predictibile în care se învață comportamentul și cum se schimbă în timp.
Comportamentul este un produs al circumstanțelor sale, în special evenimentele care urmează imediat comportamentului. Analiștii comportamentali au folosit aceste informații pentru a dezvolta numeroase tehnici și abordări de tratament pentru analiza și schimbarea comportamentului și, în cele din urmă, pentru îmbunătățirea calității vieții.
Terapiile bazate pe ABA s-au dovedit empiric a fi eficiente într-o mare varietate de domenii. Cu toate acestea, deoarece ABA a fost aplicată pentru prima dată în terapia persoanelor cu tulburări de spectru autist, această zonă de practică are cea mai mare bază de dovezi și a primit cea mai mare recunoaștere.[7]
Astfel, practicanții ABA își propun să îmbunătățească comportamentele importante din punct de vedere social prin utilizarea unor metode care au fost evaluate folosind măsurători fiabile și obiective. Metodele ABA sunt destinate să sprijine persoanele cu tulburări de spectru autist în multiple moduri:
❂ Pentru a crește comportamentele (de exemplu, pentru a crește interacțiunile sociale) și pentru a preda noi abilități (de exemplu, abilități de viață, abilități de comunicare sau abilități sociale);
❂ Pentru a menține comportamente (de exemplu, autocontrol și proceduri de auto-monitorizare pentru a menține și generaliza abilitățile sociale legate de locul de muncă);
❂ Pentru a generaliza sau a transfera comportamentul dintr-o situație sau răspuns în alta (de exemplu, de la finalizarea sarcinilor din terapie la performanțe la fel de bune în mediul școlar);
❂ Pentru a restricționa sau restrânge condițiile în care apar comportamente interferente (de exemplu, modificarea mediului de învățare);
❂ Pentru a reduce comportamentele de interferență (de exemplu, auto-vătămare sau stereotipie).
Ce presupune terapia ABA?
Terapia ABA implică mai multe etape, permițând o abordare adaptată nevoilor specifice ale copilului tău.
În primul rând, vei dori să te consulți cu un specialist instruit în ABA pentru o evaluare funcțională a comportamentului copilului. Specialistul te va întreba despre punctele forte și abilitățile copilului, precum și despre lucrurile care îi oferă provocări, și va petrece timp interacționând cu copilul pentru a face observații despre comportamentul, nivelul de comunicare și abilitățile lui.
Terapia eficientă pentru TSA este diferită pentru fiecare copil. În acest scop, terapeuții ABA identifică intervenții specifice care se potrivesc nevoilor individuale ale copilului iar obiectivele sunt stabilite în funcție de vârsta și nivelului de dezvoltare al copilului cu TSA.
Terapeuții ABA încearcă să descopere cauzele anumitor comportamente pentru a-ți ajuta copilul să le schimbe sau să le îmbunătățească. Pe parcursul terapiei, terapeutul va monitoriza progresul copilului, colectând date în fiecare sesiune, și va analiza ce strategii funcționează și unde copilul poate beneficia de diferite tehnici de terapie.
Terapia se concentrează pe schimbarea comportamentelor care provoacă dificultăți, permițând copiilor să-și dezvolte abilitățile și punctele forte necesare pentru o viață satisfăcătoare și independentă.
Scopul tratamentului depinde în mare măsură de nevoile individuale ale copilului, însă, în general, terapia ABA poate ajuta copii:
❂ să manifeste mai mult interes față de oamenii din jurul lor;
❂ să comunice mai eficient;
❂ să învețe să ceară lucruri pe care le doresc (o anumită jucărie sau mâncare, de exemplu), în mod clar și specific;
❂ să aibă mai multă atenție la școală;
❂ să reducă sau să oprească comportamentele de auto-vătămare;
❂ să aibă mai puțină furie sau alte izbucniri.
Surse:
1. https://www.autismeurope.org
2. Centers for Disease Control and Prevention (CDC; 2016) Data & Statistics: Prevalence. www.cdc.gov
3. https://www.researchgate.net
4. Anagnostou, E., Zwaigenbaum, L., Szatmari, P., Fombonne, E., Fernandez, B. A., Woodbury-Smith, M., Brian, J., Bryson, S., Smith, I. M., Drmic, I., Buchanan, J. A., Roberts, W., & Scherer, S. W. (2014). Autism spectrum disorder: advances in evidence-based practice. Canadian Medical Association Journal, 186, 509–519. https://www.cmaj.ca
5. Fein, D., Barton, M., Eigsti, I. M., Kelley, E., Naigles, L., Schultz, R. T., Stevens, M., Helt, M., Orinstein, A., Rosenthal, M., Troyb, E., & Tyson, K. (2013). Optimal outcome in individuals with a history of autism. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 54, 195–205. https://www.ncbi.nlm.nih.gov
6. Orinstein, A. J., Helt, M., Troyb, E., Tyson, K. E., Barton, M. L., Eigsti, I.-M., Naigles, L., & Fein, D. A. (2014). Intervention for optimal outcome in children and adolescents with a history of autism. Journal of Developmental and Behavioral Pediatrics, 0, 1–10.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov
Articole similare:
Testare DDE 2 la Copii (Dislexie si Disortografie)
Fiecare părinte își dorește ca drumul școlar al copilului său să fie presărat cu reușite și bucuria cunoașterii. Totuși, uneori, observăm că eforturile intense depuse la citit și scris nu se traduc în rezultatele așteptate. Temele durează ore în șir, cititul este sacadat și plin de greșeli, iar scrisul pare un labirint de litere inversate sau omise.
Testul MASC® – Scala Multidimensională de Anxietate pentru Copii
Testul MASC® (Multidimensional Anxiety Scale for Children) este un instrument psihologic standardizat, utilizat pe scară largă pentru evaluarea anxietății la copii și adolescenți. Acesta oferă o analiză detaliată a simptomelor anxioase, permițând identificarea tipului, intensității și structurii anxietății, precum și impactul acesteia asupra funcționării emoționale, sociale și școlare.
Testarea PED-B – Evaluarea dezvoltării, funcțiilor executive și orientării copilului
PED-B reprezintă o metodă complexă și standardizată de evaluare psihologică a copilului, utilizată pentru identificarea nivelului de dezvoltare cognitivă, emoțională și comportamentală, precum și pentru prevenirea și remedierea dificultăților de sănătate mintală, orientare școlară și consiliere vocațională.
Drepturile copilului
În rândurile ce urmează, dorim să împărtășim convingerile specialiștilor din clinica noastră în ceea ce privește drepturile copilului.
Respectarea drepturilor copilului începe cu un gest simplu: ascultarea. Vocea copiilor nu este doar auzită, ci ascultată cu adevărat.
Testul ADOS-2 – Observația Diagnostică pentru Autism (copii)
ADOS-2 (Autism Diagnostic Observation Schedule, Second Edition) este evaluarea clinică standardizată, bazată pe interacțiune directă și joc structurat, utilizată internațional pentru identificarea comportamentelor tipice din spectrul autist.
Lenea la Adulți – Despre “lenevia cronică” și alte povești pentru adulți
Când vorbim despre „lene” la adulți, de multe ori ne grăbim să o judecăm ca pe o lipsă de voință sau ambiție. Însă, la fel ca în copilărie, și în viața de adult, lipsa de chef, amânarea sau oboseala pot fi semne ale unor dificultăți mai profunde: epuizare, depresie, anxietate, perfecționism sau chiar nevoia de o pauză reală.