Importanța grupurilor de suport pentru copiii și adolescenții cu anxietate, atacuri de panică, depresie, etc.
Ce este anxietatea și depresia la tineri? Cum se manifestă ele?
Îngrijorările și fricile sunt o parte naturală în dezvoltarea copiilor și au o importanță adaptativă (1). Sentimentele de anxietate pot apărea atunci când copiii și adolescenții se confruntă cu o problemă la școală, înainte de un examen sau înainte de luarea unei decizii importante (2). Însă, anxietatea și frica ajung să fie motive de îngrijorare și îndeplinesc criteriile pentru a deveni tulburări clinice atunci când persistă și sunt excesive, provocând o suferință notabilă sau afectând viața de zi cu zi (1,2). Simptomele pot afecta performanța școlară, relațiile sociale sau dorința de a se bucura de viață (1,2). Conform studiilor efectuate în SUA, 31.9% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 13-18 ani prezintă tulburări de anxietate (2).
Depresia este și ea una dintre cele mai comune tulburări psihologice întâlnite la copii și adolescenți cu manifestări care pot varia de la o tristețe simplă până la condiții severe, cronice și recurente cu un grad crescut de autoagresiune și suicid (3,4). Printre factorii de risc se numără antecendente familiale de depresie, stres și alte tulburări mentale precum anxietatea și ADHD-ul (4,5).
Datorită importanței pe care o ocupă în dezvoltarea cognitivă și lingvistică a copiilor, a dezvoltării și menținerii relațiilor sociale cât și în căutarea independenței față de părinți, un sistem de management al acestor tulburări clinice este imperios necesar (6).
Ce sunt atacurile de panică și cum se manifestă ele?
Tulburările de anxietate pot lua mai multe forme, printre care se numără și tulburările de panică care se manifestă prin atacuri de panică. Copiii și adolescenții care suferă de atacuri de panică trec prin episoade neașteptate și repetate de frică sau disconfort intens care sunt însoțite de tahicardie și dispnee (lipsa de aer). Aceste episoade pot dura de la câteva minute până la ore întregi și sunt resimțite printr-un amestec de simptome fizice, mentale și emoționale. Cele mai comune și ușor de identificat simptome întâlnite în cazul unui atac de panică sunt (2):
- Ritm cardiac accelerat
- Dureri în piept
- Frisoane sau bufeuri
- Transpirație excesivă
- Frica de a muri
- Frica de a pierde controlul sau de a înnebuni
- Senzație de amețeală, instabilitate sau leșin
- Senzație de sufocare
- Senzație de amorțeală și funicături
- Greața sau dureri abdominale
- Dificultăți de respirație și leșin
- Tremurat
Managementul tulburărilor de anxietate și a depresiei la copii și adolescenți
Strategiile de management ale anxietății, incluzând tulburările de panică, implică abordări atât non-farmacologice cât și farmacologice. Terapia cognitiv comportamentală, numită și CBT (Cognitive Behavioural Therapy) este o metodă non-farmacologică deja consacrată în tratamentul copiilor și adolescenților cu anxietate și tulburări de panică cât și a celor care suferă de depresie (7,8). În principal, CBT îi învață pe tineri tehnici prin care să își gestioneze fricile (relaxare, gestionare a gândurilor, tehnici de soluționare a problemelor, exteriorizarea experiențelor și reglarea emoțiilor) și oferă un context unde tinerii pot să își înfrunte fricile și să minimizeze evitarea lor (8,9). Studiile arată că aproximativ între 60% și 80% dintre tinerii care suferă de anxietate care au luat parte la terapie cognitiv comportamentală au demonstrat un răspuns clinic semnificativ la finalizarea tratamentului (9,10).
Psihoterapia interpersonală este o altă metodă de tratament non-farmacologic care s-a dovedit eficientă în tratamentul depresiei. În contrast cu CBT, aceasta se axează pe dezvoltarea mecanismelor de adaptare la schimbările care pot apărea în relații și a formării de relații interpersonale (8,11).
Aceste două metode de tratament psihoteraputic pot fi realizate atât individual cât și în grup. Studii recente arată că terapia de grup pentru tinerii care suferă de anxietate sau depresie este mai eficientă decât alte tipuri de psihoterapie, prezentând efecte care persistă și după încheierea cursului de terapie (1,2). În acest sens, în cele ce urmează, vom descrie beneficiile terapiei de grup și ale apartenenței la un grup de suport.
Ce este un grup de suport? Care sunt beneficiile participării într-un grup de suport?
Indiferent dacă copilul dumneavoastră se confruntă cu anxietate, atacuri de panică sau depresie, participarea într-un grup de suport poate fi un pas important către vindecare. Un grup de suport oferă un cadru unde tineri care se confruntă cu probleme similare au posibilitatea să împărtășească lucrurile care îi frământă. Prin împărtășirea experiențelor, membrii acestor grupuri își oferă suport, încurajare și alinare unii altora. Facilitate de către un terapeut, aceste grupuri de suport sunt construite în așa fel încât să fie considerate spații în care tinerii se simt în siguranță, facilitând astfel sesiuni de discuții unde pot explora aspecte pe care nu se simt în mod normal confortabil să le adreseze.
Care sunt beneficiile terapiei în grup?
1. Încrederea socială
Sesiunile de terapie în grup le oferă tinerilor posibilitatea să încorporeze metode noi de relaționare socială și de dezvoltare a comportamentelor sociale. Devenind mai încrezători și dezvoltând abilitați de vorbire în public, ei devin mai confortabili în a-și exprima punctul de vedere în viața de zi cu zi.
2. Îmbunătățirea capacităților de comunicare
Mulți tineri se confruntă cu dificultăți în a-și exprima sentimentele și tind să își internalizeze sentimentele. Iritabilitatea, modificări ale dispoziției și comportamentul sfidător sunt adesea declanșate de stres emoțional ne-externalizat. În cadrul unui grup de suport, tinerilor li se dă șansa să își exploreze emoțiile și fricile împreună cu alți tineri. Pe măsură ce își dezvoltă abilitățile de comunicare ei devin mai maturi.
3. Influența colegială pozitivă
Influența externă din partea celorlalți tineri care îi înconjoară are o influența majoră și poate să joace un rol deopotrivă pozitiv cât și negativ. Când copiii sau adolescenții sunt înconjurați de alți tineri care încearcă și ei să dezvolte metode mai sănătoase de relaționare, sentimentul de singurătate se ameliorează. Acest mediu pozitiv le oferă copiilor încrederea necesară de care au nevoie pentru a depăși îndoiala de sine și de a se angaja în relații sociale.
4. Relații interpersonale mai bune
Tinerii care se simt izolați sunt mult mai predispuși către anxietate și depresie. Aceștia tind să se retragă din interacțiunile cu colegii într-un efort de a pune capăt nesiguranțelor și fricilor. Grupurile de suport le oferă copiilor șansa de a dezvolta relații inter-colegiale calitative care să îi facă să se simtă apreciați și valoroși.
5. Reducere a stresului
Tinerii se simt adesea umiliți de către presiunile sociale și academice. Un grup de suport le oferă participanților șansa de a se descărca emoțional celorlalți membri ai grupului care le oferă înțelegere. În acest fel, ei învață să nu-și piardă perspectiva atunci când se lovesc de greutăți și să își dezvolte un simț al umorului sănătos.
Managementul stărilor de anxietate și a depresiei sunt importante pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor și în echiparea lor pentru devenirea unor adulți independenți capabili de auto-reglare emoțională care dezvoltă relații semnificative și calitative.
Referințe:
1. Anxiety disorders in children and adolescents: Epidemiology, pathogenesis, clinical manifestations, and course – UpToDate. (n.d.). Retrieved February 26, 2022.
2. NIMH » Anxiety Disorders. (n.d.). Retrieved February 26, 2022.
3. Hirota, T., Milavić, G., McNicholas, F., Frodl, T., & Skokauskas, N. (2016). Depression in Children and Adolescents. Systems Neuroscience in Depression, 309–324.
4. Depression in Children and Adolescents – American Family Physician. (n.d.). Retrieved February 26, 2022.
5. Depression in Children and Teens > Fact Sheets > Yale Medicine. (n.d.). Retrieved February 26, 2022.
6. Beesdo, K., Knappe, S., & Pine, D. S. (2009). Anxiety and Anxiety Disorders in Children and Adolescents: Developmental Issues and Implications for DSM-V. The Psychiatric Clinics of North America, 32 (3), 483.
7. Hollon, S. D., & Beck, A. T. (2013). Cognitive and cognitive-behavioral therapies. In M. J. Lambert (Ed.), Bergin and Garfield’s Handbook of Psychotherapy and Behavior Change (6th ed ed., pp. 393-442). New York: John Wiley & Sons.
8. Treatment of Childhood and Adolescent Depression – American Family Physician. (n.d.). Retrieved February 26, 2022.
9. Kendall, P. C., & Peterman, J. S. (2015). CBT for Adolescents With Anxiety: Mature Yet Still Developing. 172(6), 519–530.
10. Seligman, L. D., & Ollendick, T. H. (2011). Cognitive-Behavioral Therapy for Anxiety Disorders in Youth. Child and Adolescent Psychiatric Clinics of North America, 20 (2), 217–238.
11. Anat Brunstein-Klomek, P., Gil Zalsman, M., & Laura Mufson, P. (n.d.). Interpersonal psychotherapy for depressed adolescents (IPT-A). Isr J Psychiatry Sci Vol 44. Retrieved February 26, 2022.
12. Zhou, X., Zhang, Y., Furukawa, T. A., Cuijpers, P., Pu, J., Weisz, J. R., Yang, L., Hetrick, S. E., del Giovane, C., Cohen, D., James, A. C., Yuan, S., Whittington, C., Jiang, X., Teng, T., Cipriani, A., & Xie, P. (2019). Different Types and Acceptability of Psychotherapies for Acute Anxiety Disorders in Children and Adolescents: A Network Meta-analysis. JAMA Psychiatry, 76(1), 41–50.
Articole similare:
Testul de inteligență Wechsler pentru copii (Testul WISC)
Ți-ai dorit vreodată să înțelegi mai bine care sunt punctele forte ale copilului tău, care este stilul său de învățare și care sunt situațiile în care copilul tău are nevoie de ajutor sau de stimulare?
Cum pot să îmi dau seama dacă copilul meu este dependent de ecranele media?
Dependența de ecrane a copiilor.
Ce poți face pentru a reduce dependența de tehnologie a copilului tău?
Cum să reacționezi ca părinte atunci când copilul tău are parte de bullying la școală?
Ce poți face tu ca părinte atunci când copilul tău se confruntă cu bullying-ul? Cum să recunoști bullying-ul și cum să îți ajuți copilul atunci când este victima hărțuirilor?
Ce este terapia de cuplu și în ce constă ea?
Află în ce constă terapia de cuplu și de câte tipuri poate fi. Vezi problemele pe care le poate rezolva și care sunt beneficiile ei.
Ce este și cum se desfășoară Evaluarea Psihologică?
Evaluarea clinică psihologică este primul pas înspre înțelegerea și tratarea dificultăților de natură emoțională, socială și educațională. Cum se desfășoară evaluarea clinică?
Care este scopul evaluării clinice?
Ce este bine să știm în comunicarea cu adolescenții?
Care sunt bazele unei comunicări eficiente?
Când știm că putem avea o discuție liberă cu adolescentul?
Ce facem atunci când adolescentul alege să ascundă anumite lucruri?
